Acasă » 2016 » Octombrie » 23 »
*

Misiunea ExoMars 2016 continuă, în pofida pierderii legăturii cu modulul de asolizare Schiaparelli

     
     
     
     Misiunea ExoMars 2016 continuă, în pofida pierderii legăturii cu modulul de asolizare Schiaparelli     
     
Misiunea ruso-europeană ExoMars 2016 continuă, în pofida eşecului aparent al modulului Schiaparelli de a asoliza în siguranţă, miercuri, pe Marte, conform unui anunţ făcut de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), informează Space.com.
Conform specialiştilor de la ESA, se pare că modulul Schiaparelli şi-a deschis prea devreme paraşuta şi şi-a aprins retromotoarele pentru un interval prea mic de timp, pe când se afla în cădere liberă prin atmosfera marţiană. Cu toate acestea, echipa de coordonare a misiunii ExoMars continuă să analizeze puţinele date transmise de modul şi nu a dat încă verdictul pierderii acestui instrument.

În timp ce modulul Schiaparelli cădea spre suprafaţa lui Marte, cel de-a doua parte componentă a misiunii ExoMars 2016, sonda Trace Gas Orbiter (TGO), şi-a aprins motorul principal timp de mai bine de 2 ore şi s-a plasat cu succes pe orbita stabilită de experţi.

"Dispunem de o impresionantă sondă pe orbita lui Marte, gata să adune date ştiinţifice şi să asigure suport pentru misiunea roverului ExoMars în 2020", a declarat joi directorul general al ESA, Jan Wörner.

Lansate în martie 2016, modulul Schiaparelli şi sonda TGO au călătorit împreună prin sistemul solar spre Marte timp de 7 luni. Modulul Schiaparelli s-a desprins de sonda TGO la 16 octombrie pentru a începe procedurile de asolizare. Conform misiunii, Schiaparelli urma să asolizeze controlat, folosindu-se de frecarea cu atmosfera marţiană, retromotoare şi o paraşută pentru decelerare. La mai puţin de un minut înainte de a atinge solul marţian, centrul de control al misiunii a pierdut legătura cu modulul.

În cazul deja improbabil în care modulul Schiaparelli ar fi reuşit totuşi să asolizeze în siguranţă, la bordul său ar trebui să se afle datele culese în timpul coborârii prin atmosfera marţiană. Condiţiile din perioada asolizării au fost monitorizate prin intermediul instrumentului COMARS+ (Combined Aerothermal and Radiometer Sensors Instrument Package), în timp ce Descent Camera (DECA) a obţinut 15 imagini în alb-negru din timpul coborârii.

"Aceste imagini ar fi trebuit să fie transmise imediat după asolizare", a precizat Olivier Witasse, cercetător în cadrul proiectului TGO.

Asolizarea lui Schiaparelli reprezintă modalitatea de a testa tehnologia necesară pentru trimiterea unui alt rover pe Marte, ExoMars, care îşi va începe misiunea de căutare a eventualelor urme de viaţă în 2021 (lansarea va avea loc în 2020 în cea de-a doua fază a programului ExoMars). Schiaparelli este dotat cu baterii ce nu pot fi reîncărcate şi poate funcţiona timp de cel mult 8 zile la suprafaţa lui Marte, conform ESA.

Dacă totul ar fi decurs conform planului, după asolizare instrumentele cu care este dotat Schiaparelli ar fi trebuit să facă şi măsurători ale dinamicii atmosferice, umidităţii, presiunii şi temperaturii. La acestea s-ar fi adăugat câteva măsurători cu privire la transparenţa şi câmpul electric al atmosferei marţiene — un fenomen produs atunci când praful purtat de vânt se adună sub formă de nori în care se produc descărcări electrice.

"Câmpul electric poate fi mai puternic decât este pe Pământ şi acest lucru este extrem de important dacă vrem să trimitem oameni pe Marte", a mai explicat Witasse pentru Space.com. Spre exemplu, un câmp electric suficient de puternic îi poate proteja pe astronauţi de radiaţiile periculoase care penetrează rarefiata atmosferă marţiană.

Până când roverul ExoMars va ajunge pe Marte, în 2021, sonda TGO va culege date ştiinţifice. În prezent TGO se află pe o orbită foarte eliptică, cu o durată de 4 zile. Din ianuarie 2017, sonda va trece pe o orbită mai potrivită pentru culegerea de date ştiinţifice — o orbită circulară la altitudinea de 400 de kilometri. Din martie 2018 va începe misiunea ştiinţifică a sondei TGO.

Conform lui Ann Carine Vandaele, cercetător principal care se ocupă de instrumentul NOMAD (Nadir and Occultation for Mars Discovery) din dotarea sondei, TGO va inventaria toate tipurile de molecule din atmosfera lui Marte. Una dintre întrebările la care TGO trebuie să răspundă este cea legată de originea urmelor de metan din atmosfera Planetei Roşii.

Conform lui Olivier Witasse, acest metan poate proveni fie din procese geologice din crusta marţiană, fie din surse organice. Această ultimă variantă este deosebit de atrăgătoare pentru astrobiologi, dintre care unii sunt de părere că pe Marte ar putea exista şi în prezent viaţă microbiană.

"Este un subiect foarte fierbinte", a adăugat Witasse.

Sonda TGO va combina multiple observaţii şi "va produce o hartă tridimensională a atmosferei" lui Marte, conform lui Ann Carine Vandaele, însă principalul obiectiv al sondei este legat de misiunea la sol a roverului ExoMars din 2021.

     
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]


Music non STOP

^

Radio RelaX

Contact

^
INSTAGRAM ADMIN: @sergiu.vinari

Calendar

^
«  Octombrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Advertisement

^

Sondaj

^
Situaţia politică şi financiară în care se află R. Moldova, vă mai vedeţi viitorul în această ţară?
La sondaj au participat 118 persoane

Statistici

^

Filme populare


Noutăţi

Breaking News!!! Radio RelaX Revine!!! de azi facem front comun cu echipa FETE NEVINOVATE

TOP: Cele mai descarcate piese de Craciun

George Michael a murit!