Cea mai bună muzică
se ascultă doar aici la Fabrica Ta de Hituri !!!

     

Publicarea rezultatelor sondajului sociologic realizat în septembrie de către IRI, studiu care pune în discuţie o mulţime de aspecte, actualizează în primul rând cea mai mare problemă a politicii RM: rezultatele alegerilor prezidenţiale. Nu vom dezbate cifrele prezentate, câţi intervievaţi şi-au manifestat intenţia de a-l vota pe un anumit candidat şi cine dintre concurenţi se bucură de o popularitate mai mare. Aceste cifre se pot schimba, iar până la sfârşitul lui octombrie raportul şanselor candidaţilor se poate modifica radical, devenind opusul datelor colectate de către sociologi până pe 23 septembrie. Mult mai importante sunt alte lucruri, mult mai durabile şi în măsură să determine motivele care ghidează alegătorul.

Unele întrebări din sondaj permit identificarea cu exactitate a portretului politic şi personal al liderului, care în viziunea moldovenilor este cel mai aşteptat pentru funcţia de preşedinte.

De fapt, acest portret se reduce în mare parte la doi factori de bază:

- Ce probleme trebuie să soluţioneze un politician ales de popor în funcţia supremă în stat;
- Ce fel de om trebuie să fie şi ce calităţi trebuie să aibă un anumit candidat pentru a corespunde imaginii de „politician ideal”.

Datele oferite de IRI oferă suficientă informaţie pentru desenarea unui tablou complex al calităţilor „preşedintelui perfect” care va corespunde ambilor factori:

1. Misiunile pe care le va decide în regim prioritar viitorul preşedinte. În sondajul IRI a fost prezentată o întrebare tradiţională pentru cercetările sociologice – care sunt problemele cu care se confruntă ţara, pe care intervievatul le consideră cele mai importante şi care solicită soliţii urgente. Participanţii la sondaj au identificat trei cele mai grave aspecte şi le-au poziţionat într-un clasament în ordine descrescătoare ca importanţă. Desigur, este vorba despre cele pe care populaţia le consideră cele mai stringente şi care ţin de competenţa şefului statului. De sărăcie, şomaj şi venituri mici răspunde Guvernul şi Parlamentul. Cu toate acestea, o serie de chestiuni sensibile, care necesită în opinia intervievaţilor, eforturi imediate, presupun şi un efort din partea preşedintelui şi din partea celui care în scurt timp va ajunge în această funcţie.

- Lupta împotriva corupţiei. În sondajul IRI această problemă ocupă prima poziţie (39 % ) , cu o diferenţă enormă faţă de alte fenomene negative, fiind urmată de şomaj, salariile şi pensiile mici.

La întrebarea dacă fenomenul corupţiei în Republica Moldova este o problemă majoră, 96 la sută dintre participanţii la sondaj au răspuns afirmativ, iar 89 la sută au spus că acest flagel este unul răspândit. O asemenea rată nu a fost înregistrată din 2006.

Este important că rezultatele sondajului realizat în aceeaşi perioadă cu studiului Centrul de investigaţii sociologice CBS-Axa, corespund cu parametrii enunţaţi chiar dacă întrebarea despre corupţie ocupă locul doi în sondajul CBS-Axa, fiind devansată de întrebarea privind sărăcia.

Aceste detalii ne fac să credem că viitorul preşedinte al poporului va fi concentrat pe problema corupţiei. Pentru eradicarea corupţiei, şeful statului are suficientă autoritate.

Este evident că pentru funcţia de preşedinte este nevoie de un candidat care s-a afirmat nu doar prin declaraţii despre reforma anticorupţie, întrucât despre necesitatea luptei împotriva acestui fenomen vorbeşte şi Filip, şi Lupu, şi Candu şi Ghimpu, dar care să facă acţiuni reale pentru realizarea luptei împotriva corupţiei şi care să fie mereu gata să-şi sacrifice bunăstarea pentru a transforma Republica Moldova într-o ţară europeană, dar nu într-un refugiu pentru oligarhi.

Oricine este la curent cu actualitatea politică sau cine a participat la protestele din primăvara lui 2015 poate distinge cu uşurinţă care lideri politici au făcut doar declaraţii în privinţa acestui subiect şi care au luptat cu adevărat.

- Problema organismului parlamentar ca punct central al corupţiei. În acest sondaj intervievatul a fost întrebat - în ce structuri sau domenii ale societăţii nivelul corupţiei este cel mai mare. Pe primul loc a fost plasat Parlamentul (22 % ) , iar sistemul judecătoresc a fost clasat pe locul patru cu 11 la sută. Ostilitatea extremă a populaţiei faţă de actualii deputaţi este evidentă în toate sondajele sociologice, chiar şi în sondajul IRI intervievaţii au evaluat activitatea Parlamentului pozitiv - 12%, iar negativ 82%. În sondajul CBS-AXA încrederea faţă de Parlament şi-au manifestat-o 4,6% dintre cei chestionaţi, iar neîncrederea 93,6%. În principiu, pentru a vedea atitudinea cetăţenilor faţă de deputaţi nici nu e nevoie de o cercetare – în ianuarie, după numirea lui Filip în funcţia de premier, oamenii nemulţumiţi şi-au manifestat „dragostea” faţă de servilii aleşi pseudo-populari şi plahotniucişti.

În realitate, societatea poate face faţă hâdosului spectacol jucat zilnic de păpuşarul manipulator în Parlament doar cu ajutorul unui preşedinte popular, care va fi capabil să renunţe la promulgarea legilor antiumane, să iniţieze referendumuri, să vină cu iniţiative legislative şi proiecte de lege care să debusoleze deputaţii docili.

Din nou apare întrebarea – care dintre candidaţii la preşedinţie este în stare să conteste clica parlamentară după câştigarea alegerilor? Un astfel de lider poate fi doar cel care la începutul actualei legislaturi a fost într-o opoziţie dură faţă de putere, care a cerut alegeri anticipate şi a insistat să obţină trimiterea la odihna binemeritată a „slugilor poporului”, controlate de Il Puparo.

Prin definiţie, acest rol nu li se potriveşte candidaţilor nedreptăţiţi odinioară de deputaţi în năzuinţele lor pentru posturi înalte - motivele răzbunării sunt clare, dar acestea nu pot fi o cale de a obţine fotoliul de preşedinte. Acest rol nu li se potriveşte nici reprezentanţilor actualului parlament.

Dacă actualii deputaţi pledează pentru alegeri anticipate şi alegerea unui nou Parlament, acest fapt ne duce la gândul că pe ei problemele populaţiei îi interesează în ultimul rând, iar în primul rând ei sunt preocupaţi de obţinerea mai multor mandate în noul Parlament.

Participanţii la sondajul IRI au menţionat conducerea defectuoasă a ţării una dintre cele mai grave probleme din ţară. În conformitate cu cele mai actuale aspecte – lupta împotriva corupţiei şi a hegemoniei parlamentarilor atât de urâţi de popor – cetăţenii aşteaptă de la noul şef de stat eforturi susţinute pentru ameliorarea actului guvernării şi a sistemului de guvernare în ţară.

Această îmbunătăţire poate duce şi la declanşarea luptei împotriva corupţiei şi poate fi soluţia pentru depăşirea sărăciei, a şomajului, etc.

2. Calităţile personale ale „preşedintelui potrivit” – tot el„politicianul ideal”, potrivit formulării sondajului IRI. Printre caracteristicile conform cărora participanţii la sondaj şi-au identificat liderul ideal, în mare parte sunt propuse calităţi care nu se referă la caracterul individual – vârsta de până la şi peste 40 de ani, studii superioare obţinute în RM sau peste hotare, popularitatea politică sau statutul de „politician nou” – aceste calităţi nu sunt deloc elocvente în legătură cu imaginea umană a acestui politician.

O parte dintre criteriile propuse sunt, evident, politice sau etno-politice şi acestea arată cel mai probabil preferinţele celor chestionaţi (orientarea spre UE sau Est, comunicarea în limba română sau rusă) sau sunt un fel de contradictio in adjecto - deci este aproape imposibil să ne imaginăm în Moldova preferinţe electorale în favoarea politicienilor publici declaraţi ateişti în mod deschis.

Şi în acest caz, un observator atent poate distinge cu uşurinţă candidaţii la preşedinţie care repetă constant problema sistemului prost de guvernare, a dependenţei funcţionarilor de stat de oligarhie şi de oligarhul principal de incapacitatea reprezentanţilor administraţiei publice de a-şi face datoria în mod profesionist. Este importantă capacitatea de a-i distinge în primul rând pe aceştia de acei candidaţi care pe fundalul unei ample mişcări protestatare se ocupă doar cu împărţirea Comisiilor parlamentare şi a posturilor guvernamentale.

Cu toate acestea, răspunsurile la două întrebări ne poate face să ne imaginăm ce calităţi umane ar trebui să aibă viitorul preşedinte. Astfel, 54% consideră că un lider ideal este o persoană căsătorită şi doar 3% au declarat că şi-ar dori un preşedinte burlac. 53 la sută dintre persoanele participante la sondaj au anunţat că politicianul ideal are copii şi doar 3% ar alege unul fără copii. Concluzia este simplă – majoritatea moldovenilor consideră că cel mai bun politician, respectiv, cel mai bun preşedinte trebuie să fie un familist.

Astfel, în urma publicării rezultatelor sondajului IRI, moldovenii şi-ar dori să vadă în funcţia de şef al statului o persoană cu următoarele caracteristici:

- Luptător dur şi consecvent cu fenomenul corupţiei, care a demonstrat disponibilitatea de a merge până la capăt în această luptă;
- Un adversar de temut al deputaţilor, care pe tot parcursul existenţei Parlamentul modern a pledat pentru dizolvarea acestuia fără a utiliza motive conjuncturale;
- O persoană cu adevărat aptă să lupte pentru schimbări radicale de îmbunătăţire a administraţiei publice. Garanţia sincerităţii şi a capacităţii de a face faţă provocărilor este faptul că nu a fost implicat în anumite grupuri care au decis anterior soarta Moldovei;
- Familist perfect, care are „a doua jumătate” şi copii.

Cine va fi ales în primul şi în al doilea tur la scrutinul din 30 octombrie, va arăta timpul. Totuşi, e de dorit ca moldovenii să-l voteze pe politicianul care corespunde profilului creat tot de ei anterior.

Ian Onufrii Zagloba